Infectia cu rotavirus Etiopatogenie: cum se trateaza?

Rotavirusul este cel mai frecvent agent etiologic al diareei acute la sugar si copil. Infectia cu rotavirus se transmite pe cale fecal-orala si apare predominant in sezonul rece. Tabloul clinic variaza de la boala asimptomatica sau cu simptome minime, pana la forme severe insotite de deshidratare grava. Prevenirea bolii se realizeaza eficient prin vaccinare.

Infectia cu rotavirus este cea mai frecventa cauza de diaree acuta la copil in intreaga lume. Afecteaza in principal sugarii si copiii mai mici de 5 ani. Infectia la adult este posibila, dar manifestarile bolii sunt mai usoare decat la copil.

Infectia la copii

Aproape toti copiii vor suferi cel putin o data, pana la varsta de 5 ani, de infectie cu rotavirus.

Infectia cu rotavirus este periculoasa doar daca situatia scapa de sub control iar copilul ajunge sever deshidratat. Si cum aproape toti copiii vor face la un moment dat aceasta boala, este bine sa cunosti cat mai multe despre ea.

Infectia cu rotavirus este cea mai des intalnita cauza de diaree si deshidratare severa la bebelusi. Mai mult, circa 90% dintre copii vor suferi macar o data de infectie cu rotavirus pana la varsta de 5 ani. Cea mai mare problema pe care o pune infectia cu rotavirus este deshidratarea copilului, din cauza varsaturilor si a diareii.

Ce este rotavirusul

Rotavirusul este un virus in forma de roata, de unde si denumirea lui, ce face parte din familia Reoviride. Virusul afecteaza intestinul subtire, distrugand enterocitele (celule cu rol in digestie si in absorbtia intestinala). Infectia se manifesta prin varsaturi si diaree, mai mult sau mai putin severe, de la caz la caz.

In general, daca situatia este tinuta sub control, infectia cu rotavirus nu este periculoasa. Problemele apar atunci cand, in urma varsaturilor repetate si a scaunelor apoase numeroase, copilul se deshidrateaza foarte tare iar din aceasta cauza intervin si alte complicatii. Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), circa 125 milioane de copii cu varsta sub 5 ani se infecteaza anual cu rotavirus, dar rata mortalitatii este crescuta doar in tarile subdezvoltate sau in curs de dezvoltare.
Infectia cu rotavirus este mai periculoasa in cazul bebelusilor intre 3 luni si 2 ani, deoarece ei se pot deshidrata mult mai rapid decat copiii mai mari. Sub varsta de 3 luni, sugarii beneficiaza de protectie prin anticorpii transmisi transplacentar si prin alaptare.

Si copiii mai mari de 5 ani pot suferi de infectie cu rotavirus, la fel si adultii, insa in cazul lor simptomele sunt mult mai blande. Este posibil chiar ca un adult sa fie asimptomatic, desi e infectat, deci contagios.

rotavirus la copii

Simptome

Perioada de incubatie a rotavirusului este in general de 1-3 zile. Infectia debuteaza brusc, iar varsaturile sunt adesea primul simptom. Sugarii pot voma in jet. Urmeaza apoi diareea, iar circa o treime dintre copiii infectati cu rotavirus fac si febra, insa adesea moderata (38-39oC). Scaunele sunt apoase si urat mirositoare, insa niciodata cu sange.

Diagnosticul de infectie cu rotavirus se poate pune si numai pe baza simptomelor, dar uneori sunt necesare analize specifice de laborator pentru a elimina alte cauze.

Infectia cu rotavirus este mai fecventa in lunile reci ale anului, respectiv in perioada noiembrie – mai.

Febra si varsaturile dureaza, de obicei, 2-3 zile. Diareea, insa, poate dura intre 4 si 8 zile, chiar 21 de zile uneori.

Tratament

Nu exista niciun medicament impotriva rotavirusului, ci doar impotriva simptomelor, iar antibioticele sunt inutile, fiind vorba despre un virus. Dar chiar si fara tratament, majoritatea infectiilor cu rotavirus se vindeca de la sine. Astfel, cel mai important lucru pe care trebuie sa-l faci atunci cand copilul are o infectie cu rotavirus este sa-l mentii hidratat. De obicei este nevoie de solutii de rehidratare orala in loc de apa, care sa inlocuiasca pierderile de minerale. Oricum, nu incerca sa-i dai multe lichide deodata, pentru ca s-ar putea sa-i declanseze reflexul de voma iar situatia sa se inrautateasca. Da-i doar cate o lingurita, o data la 10-15 minute.

Utile sunt si probioticele, care scurteaza durata bolii si ajuta la refacerea florei intestinale.

Se pot administra si medicamente antidiareice si antisecretorii, insa doar la recomandarea medicului, deoarece dozele difera in functie de varsta si simptomele copilului.

In cazul copiilor hraniti cu lapte matern, alaptarea nu trebuie intrerupta. In schimb, cei hraniti cu lapte praf vor primi o formula fara lactoza.

Daca copilul ajunge sever deshidratat, va fi nevoie de spitalizare pentru a i se administra fluide intravenos.

Semne ale deshidratarii severe

Cel mai mare risc in cazul infectiei cu rotavirus este, asa cum spuneam, deshidratarea severa. De aceea, este foarte important sa urmaresti starea copilului si sa-l duci imediat la medic daca observi vreunul dintre urmatoarele simptome:

- copilul este apatic, foarte somnoros sau nu se poate trezi

- are gura foarte uscata

- are ochii uscati

- respira rapid, iar bataile inimii i se intetesc

- urineaza foarte rar (o singura data la 12 ore sau deloc)

- fontanela este retrasa

- scade in greutate cu circa 5-10 procente

- are febra mare pe care nu o poti scadea cu antitermice din cauza varsaturilor si a diareii.

Cum se transmite rotavirusul

Rotavirusul se transmite foarte repede, pe cale fecal-orala. Astfel, din cauza igienei precare a mainilor dupa folosirea toaletei sau dupa schimbarea scutecului copilului, virusul poate contamina cu usurinta orice alt obiect: jucarii, mobila, mancare etc. O alta sursa de infectie poate fi apa de fantana sau de izvor.

Virusul este prezent in scaunul copilului infectat cu cateva zile inainte de debutul bolii. Cu alte cuvinte, copilul este contagios in medie cu o zi-doua inainte de aparitia simptomelor. Ulterior, poate fi contagios chiar si inca 10-21 zile dupa ce diareea a disparut. In cazul copiilor cu imunitatea foarte scazuta, virusul se poate excreta in fecale chiar si inca 2 luni de la debutul bolii.

Totusi, perioada cea mai contagioasa este in primele 3 zile de la aparitia simptomelor.

Deoarece exista mai multe tulpini de rotavirus, copiii se pot infecta de mai multe ori. Insa, din fericire, de cele mai multe ori doar prima infectie este mai urata.

Vaccinul impotriva rotavirusului

In acest moment, pe piata exista doua variante de vaccin antirotavirus. Niciuna dintre ele nu este inclusa in schema nationala de vaccinare, dar poate fi facuta contracost. Este vorba despre RotaTeq si Rotarix. Ambele vaccinuri se administreaza oral, sub forma de picaturi, in 3 doze (RotaTeq), respectiv 2 doze (Rotarix), incepand cu a 6-a saptamana de viata, la interval de 4-6 saptamani, dar nu mai tarziu de 26 de saptamani.

Si copiii vaccinati se pot infecta cu rotavirus, chiar de mai multe ori, dar formele facute sunt mai usoare iar astfel riscurile de deshidratare severa, respectiv de a fi necesara spitalizarea sunt mai mici.

Etiopatogenie

Rotavirusurile reprezinta agentul etiologic in majoritatea cazurilor de boala diareica acuta (BDA) virala. Pe langa rotavirusuri, au mai fost incriminate si alte virusuri entorapatogene: calcivirusurile, astrovirusurile, parvovirusurile.

Rotavirusurile apartin familiei Reoviridae si sunt virusuri ARN dublu spiralate cu 11 segmente, fara anvelopa, cu capsida dubla si un diametru de 70 nm. Sunt impartite in 7 grupuri (de la A la G), omul fiind afectat in special de cele din grupurile A, B si C. Cele din grupa A sunt raspunzatoare pentru mai mult de 90% dintre cazurile de infectie. In functie de proteinele casidei virale, grupul A a fost subimpartit in mai multe serotipuri, importante in imunitate si folosite pentru producerea vaccinurilor.

Virusul poate supravietui in mediul extern mult timp, este rezistent la dezinfectanti uzuali si se cultiva cu dificultate in culturi celulare.

Mecanismul de actiune al rotavirusului presupune invadarea epiteliului vilozitatilor mucoasei intestinale si distrugerea enterocitelor. Afecteaza predominant jejunul. Are loc o scadere a capacitatii de absorbtie ce duce la aparitia diareei. Consecintele cele mai importante ale diareei sunt deshidratarea si malnutritia.

Rar, rotavirusul poate determina viremie, evidentiata prin prezenta virusului in sangele bolnavilor. A fost decelata prezenta virusului in scaunul copiilor infectati cu 2-3 zile inainte de aparitia simptomelor. In cazul formelor severe de boala sau a pacientilor imunodeprimati, excretia virusului poate continua cateva saptamani pana la 2 luni dupa remiterea simptomatologiei. Examenul anatomopatologic a aratat ca modificarile de la nivel intestinal (leziunile enterocitelor) nu se coreleaza cu severitatea manifestarilor clinice.

Epidemiologie

Rotavirusurile sunt raspandite peste tot in lume, afectand populatia din toate grupurile socio-economice. Infectiile cu rotavirus afecteaza cel mai frecvent copiii intre 4 luni si 2 ani. Nou-nascutii sunt protejati de anticorpii materni, fiind capabili sa excrete virusul fara niciun semn clinic de boala.

Anual, se estimeaza peste 100 de milioane de cazuri la nivel mondial, dintre care 600.000 au sfarsit fatal. Statisticile din SUA arata ca anual sunt internati 50.000 de copii infectati cu rotavirus, dintre care intre 20 si 40 mor. BDA cu rotavirus apare in mod caracteristic in anotimpul rece, in lunile noiembrie-mai si este extrem de contagioasa. Doza infectanta este foarte mica, fiind necesare doar cateva particule virale pentru producerea infectiei cu rotavirus.

Transmiterea virusului se face de la o persoana la alta sau, mult mai rar, prin intermediul secretiilor respiratorii. Un rol important in transmiterea bolii la copil il au si suprafetele, jucariile si alte obiecte contaminate, in special in colectivitatile de copii. Virusul este stabil in mediul extern si se pot produce imbolnaviri si pe cale hidrica sau prin intermediul alimentelor contaminate. Desi rotavirusurile infecteaza si animalele, transmiterea de la animal la om a fost raportata foarte rar. Virusul are o transmitere endemica, de la persoana la persoana, dar sunt destul de numeroase si epidemiile rotavirale, in special in colectivitatile de copii.

Imunitatea dobandita in urma infectiei protejeaza copilul impotriva altor infectii simptomatice. 90% dintre copiii din SUA peste 2 ani au anticorpi antirotavirus, ceea ce arata ca au trecut printr-o infectie cu rotavirus.

Manifestari clinice

Tabloul clinic variaza de la boala asimptomatica pana la forme severe cu deshidratare importanta ce poate ajunge la colaps. Perioada de incubatie este in medie de 2 zile (1-3 zile). Simptomele caracteristice includ febra, varsaturile si diareea apoasa, insotite de dureri abdominale si inapetenta. Scaunele nu contin sange sau alte elemente patologice. Ca urmare a varsaturilor si scaunelor repetate, apare deshidratarea de diferite grade, de la usoara pana la severa. Complicatiile posibile ce pot aparea includ: deshidratarea severa ce poate duce la colaps, dezechilibre electrolitice, convulsii febrile.

Tabloul clinic este diferit in cazul pacientilor imunodeprimati la care boala are o evolutie mai severa si de lunga durata comparativ cu pacientii imunocompetenti. BDA la imunocompromisi determina deshidratare severa, acidoza metabolica si duce in timp la malabsorbtie.
Manifestarile extraintestinale sunt foarte rare, dar pot aparea la pacientii imunocompromisi si presupun afectare renala, hepatica, encefalica, miozita, paralizii polio-like.

Diagnostic 

Diagnosticul de BDA se face pe baza datelor clinice si epidemiologice si este confirmat de testele de laborator. Virusul se evidentiaza pe probe recoltate din scaun, cel mai frecvent prin metode imunoenzimatice de tip ELISA si latex aglutinare. Alte metode, folosite mai ales in cercetare, sunt microscopia electronica, izolarea prin culturi, electroforeza in gel poliacrilamid (PAGE) a ARN-ului viral, reactia de polimerizare in lant (RT-PCR). Diagnosticul diferential al BDA determinata de rotavirus se face cu BDA provocata de alte virusuri enteropatogene (calicivirusuri, astrovirusuri), BDA de etiologie bacteriana (Salmonella spp., Shigella spp., E. coli, Campylobacter, Vibrio cholerae, Yersinia enterocolitica) sau parazitara (Giardia lamblia, Entamoeba hystolitica), precum si cu afectiuni ca apendicita, invaginatia sau ocluzia intestinala.

Tratament

In cazul copiilor cu un sistem imun competent, boala este autolimitata, avand o durata de doar cateva zile. Nu exista un tratament specific antiviral pentru rotavirus. In formele severe, insotite de deshidratare, o importanta deosebita o are corectarea pierderilor hidroelectrolitice. In cazul in care pacientul nu prezinta varsaturi, inlocuirea pierderilor se face cu ajutorul solutiilor de rehidratare orala. In deshidratarile usoare, se recomanda corectarea pierderilor prin administrare de 50 ml/kg in decurs de 4 ore, iar in deshidratarile medii, 100 ml/kg. Daca pacientul prezinta varsaturi incoercibile, deshidratare severa, rehidratarea se face pe cale intravenoasa. S-a estimat ca 1 din 40 de pacienti necesita spitalizare si reechilibare pe cale intravenoasa.
Alimentatia naturala nu va fi oprita, fiind dovedit rolul protector al alimentatiei la san impotriva infectiei cu rotavirus. In cazul celor alimentati artificial, se va inlocui preparatul de lapte obisnuit cu unul fara continut de lactoza.

Administrarea de medicamente ce amelioreaza microflora intestinala si-a dovedit eficienta, in acest scop folosindu-se lactobacilul, recomandat pentru recolonizarea lumenului instestinal cu flora zaharolitica (Enterolactil si Bactisubtil). In formele grave de infectie la imunodeprimati, se administreaza pe cale intravenoasa imunoglobuline umane ce contin anticorpi antirotavirus.

Masuri profilactice

O mare importanta in prevenirea infectiei cu rotavirus o are respectarea regulilor de igiena, in special in colectivitatile de copii. Cea mai eficienta metoda de profilaxie ramane insa vaccinarea. In SUA a fost aplicata pentru prima data in 1998 vaccinarea sugarilor. Vaccinul antirotavirus este un vaccin viu atenuat, ce se administreaza oral, in mai multe doze, in functie de tip.

Desi nu este prevazut in schema de vaccinari obligatorii, se recomanda administrarea vaccinului, acesta dovedindu-si eficienta impotriva principalelor tulpini implicate in gastroenterite (G1, G2, G3, G4, G9). Prima doza se recomanda a fi administrata dupa varsta de 6 saptamani.

Contraindicatiile vaccinarii se refera la antecedente de invaginatie intestinala, malformatii ale tractului gastrointestinal ce predispun la invaginatie, boli febrile acute, diaree, varsaturi.

Ca efecte adverse, dupa administrare pot aparea tulburari gastrointestinale usoare: inapetenta, diaree, varsaturi, dureri abdominale. De asemenea, febra, iritabilitate, tulburari de somn.

Surse:

https://www.revistagalenus.ro/farmacoterapie/item/651-infectia-cu-rotavirus-etiopatogenie-profilaxie-tratament.html

http://www.totuldespremame.ro/copilul-tau/sanatate/infectia-cu-rotavirus-la-copii

Bolocan Ovidiu-Cristian

Bolocan Ovidiu-Cristian este autorul acestui blog. Il puteti gasi si urmari pe Twitter si Facebook.

,

No comments yet.

Lasă un răspuns