„Toate bolile digestive, organice sau functionale, au o componenta psihologica” – PROF. DR. DAN DUMITRASCU

Prof. dr. Dan L. Dumitrascu este Presedinte ales al Societatii Romane de Gastroenterologie si Hepatologie, Vicepresedintele Societatii Romane de Medicina Interna, Chairman International Liaison Committee of the Rome Foundation, Membru corespondent al Academiei de Stiinte Medicale, deputy-secretary al European Association of Psychosomatic Medicine, profesor la Medicala II, Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” si fost vicepresedinte al European Society of Clinical Investigation. A publicat 20 de carti, peste 200 de studii in reviste medicale din tara si din strainatate si este o personalitate marcanta a lumii medicale romanesti, fiind recunoscut pentru activitatea sa in domeniul neurogastroenterologiei.

GALENUS: Spuneti-ne, in primul rand, de ce ati ales gastroenterologia si ce v-a facut ulterior sa va indreptati catre studiul psihosomaticii?

Este o poveste lunga, doream sa evit gastroenterologia, desi imi placea, pentru ca tatal meu era gastroenterolog (si chiar presedinte al Societatii Romane de Gastroenterologie la un moment dat). Eram pregatit moral si teoretic sa devin cardiolog si Prof. Ion Zagreanu dorea sa ma ia asistent la dumnealui la Medicala V din Cluj. Atunci a aparut arbitrariul in viata mea: Ceausescu a dat un decret conform caruia copiii de profesori universitari nu puteau lucra in invamantul superior, apoi cumnatul si sora mea au parasit tara. Ca urmare, am lucrat in cercetare la Institutul Danielopolu din Bucuresti, apoi la Institutul de Igiena si Sanatate Publica din Cluj-Napoca, in compartimente de gastroenterologie. Dupa 1989, am putut deveni asistent universitar intr-o clinica de gastroenterologie, Medicala II din Cluj-Napoca, dar cararea mea in gastroenterologie se deschisese dinainte.

De la gastroenterologie la psihosomatica, drumul a fost logic. Am sustinut doctoratul in patologia digestiva functionala. Este vorba de suferinte cronice, care nu beneficiaza de tratament farmacologic eficient. Venisem dupa o bursa de cercetare Humboldt in Germania, la Augsburg, unde am lucrat cu unul dintre pionierii mondiali ai neurogastroenterologiei, Martin Wienbeck. Mi-am dat seama ca trebuie sa fac mai mult pentru pacientii functionali, asa ca m-am inscris imediat la cursul de psihoterapie cognitiv-comportamentala al Prof. Mircea Miclea. Am colaborat de 20 de ani cu Prof. Adriana Baban de la Catedra de Psihologie a Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca. Si cu Prof. Ioan Bradu Iamandescu de la Bucuresti, primul care a organizat cursuri de psihosomatica in Romania. Din anul 2000, sunt prezent la toate congresele europene si mondiale de psihosomatica, sunt in prezent deputy-secretary al European Association of Psychosomatic Medicine si am organizat anul trecut la Sibiu conferinta europeana de psihosomatica. Psihosomatica nu este o specialitate, ci o paradigma ce ar trebui urmata de toti medicii care trateaza bolnavi, mai ales cronici. Un model profesional pentru mine in acest sens este Douglas Drossman, din Chapel Hill, SUA.

G: Psihosomatica este o parte fascinanta a medicinei, dar careia mult timp nu i s-a dat importanta cuvenita la noi in tara. Cum stau lucrurile acum? Stiu ca abia acum cativa ani s-a infiintat primul masterat de psihosomatica din tara, la Cluj-Napoca.

Cursuri de psihosomatica pentru studenti se tin fie in cadrul cursului de psihologie medicala, fie ca si curs independent, optional, la Bucuresti, Cluj-Napoca, Brasov si de anul acesta la Sibiu. Pe langa aceasta, avem cursuri postuniversitare, simpozioane si mesele rotunde anuale de la Caciulata, gazduite de Prof. Ioan I. Bruckner. Am diseminat in Europa de Est notiuni de psihosomatica printr-o retea CEEPUS coordonata de noi si care a implinit deja 10 ani. Masteratul de psihosomatica, pentru care am primit sustinere de la decanatul facultatii noastre, atrage mai degraba psihologi decat medici, dar, desi nu sunt foarte multi participanti, ei sunt foarte motivati, vin chiar de la sute de kilometri pentru ore.

G: Ce le-ati spune studentilor la Medicina care vor sa se indrepte catre acest domeniu?

Sa isi dezvolte potentialul de comunicare si empatizare cu pacientii si sa isi dubleze cunostintele profesionale cu cele culturale.

G: Sunteti presedintele Societatii Romane de Neurogastroenterologie. Ce v-ati propus pentru acest an in aceasta calitate, care sunt proiectele pe care le veti desfasura in urmatoarea perioada?

In prezent, sunt presedinte de onoare, societatea s-a realizat la initiativa mea, cu prilejul organizarii la Brasov in 2005 (asociat cu Prof. Laurentiu Nedelcu) a primului simpozion international de neurogastroenterologie din zona noastra, cu finantarea Fundatiei Humboldt. Presedinte activ este colegul Vasile Drug de la Iasi. Organizam la 2 ani simpozioane cu participare internationala, iar anual, mese rotunde cu oaspeti din strainatate. Este important ca medicii, care nu au acces la personalitatile din afara tarii, sa ii poata audia la noi. Oamenii au nevoie de modele, trebuie sa depaseasca valul de provincialism in care inotam de multe ori. Viitoarea reuniune, numita NeurogastRO, va avea loc la Cluj-Napoca intre 27 si 30 mai 2015, impreuna cu reuniunea anuala a European Society of Clinical Investigations.

G: Ati publicat peste 250 de studii in reviste medicale de specialitate din tara si din strainatate si peste 20 de carti. Dintre toate, care proiect (cercetare) v-a fost cel mai drag sau care v-a oferit cele mai mari satisfactii?

Sigur, cele elaborate cu colective de lucru ale Fundatiei Roma, organism care se ocupa cu stabilirea criteriilor de diagnostic si clasificarea tulburarilor functionale digestive.

G: In ultima perioada s-au facut mai multe studii asupra sistemului nervos enteric. Cum se produce comunicarea dinspre sistemul digestiv catre creier?

Aferentele preiau semnalele periferice si le transmit prin maduva spinarii spre creier, cu releu in diencefal, de unde informatia se proiecteaza pe scoarta cerebrala, devenind constienta. Acest traseu explica interferenta simptomelor viscerale cu starile afective cu sediul in diencefal.

G: S-a constatat ca 95% din secretia de serotonina din organism se produce in tractul digestiv. In acest caz, putem spune ca starea de fericire este influentata in mare parte de o buna functionare a aparatului digestiv?

Dupa mancare, lumea devine binedispusa. Hormonul satietatii, leptina, induce euforie. Invers, hipoglicemia determina agresivitate. Sub aspect antropologic, popoarele cu nivel de viata precar au atacat totdeauna natiunile opulente, deci lipsite de agresivitate.

Pe de alta parte, disconfortul produs de simptomele digestive interfereaza cu calitatea vietii, alterand-o. Deci, cu adevarat, „fericirea trece prin stomac”.


G: Care sunt mecanismele prin care stresul provoaca tulburari digestive?

Stresul altereaza functiile organelor digestive: creste motilitatea, creste secretiile, reduce pragul de sensibilitate viscerala. Stresul prelungit produce depresie si modifica structurile creierului, asa cum s-a dovedit prin studii recente de imagistica cerebrala.

G: Se creeaza un fel de cerc vicios: emotiile negative si stresul ne pot deregla digestia, iar, la randul ei, o digestie defectuoasa ne provoaca emotii negative. Cum se poate scapa din acest cerc vicios?

Prin tehnici de evitare a stresului, prin tehnici de relaxare, prin psihoterapie se poate ameliora convietuirea bolnavilor cu propriile lor simptome sau probleme.


G: Sa vobim putin si despre sindromul intestinului iritabil, care sunt cele mai noi metode de tratament si cum abordati dumneavoastra pacientii care sufera de acest sindrom?

Intestinul iritabil este un sindrom cu multe fatete, deci nu trebuie sa ne asteptam la gasirea „glontului de argint”. Modulatoarele serotoninergice au dezamagit, medicamente noi sunt pe „pipeline” adresandu-se durerii sau tulburarilor de tranzit. Recomandam orientarea terapiei spre necesitatile individuale si spre personalitatea fiecarui pacient. Recent, a reaparut problema florei microbiene intestinale si a manipularii acesteia.

G: In bolile psihosomatice, se spune ca factorul genetic-constitutional si factorii de mediu orienteaza vulnerabilitatea de organ, fixand astfel tinta pe care vor actiona factorii psihologici. Ce procent dintre bolile gastrointestinale sunt declansate in realitate de factori psihologici?

Oamenii nefericiti se imbolnavesc mai des sau mai sever. Tot ei raporteaza simptome pe care altii nu le-ar baga in seama. Invers, bolile cronice afecteaza starea psihica prin simptomele persistente, alterarea stilului de viata si alimentatie, prin invaliditate etc. Deci toate bolile digestive, organice sau functionale, au o componenta psihologica!

G: In ce fel ne pot afecta tulburarile gastrointestinale imunitatea?

Exista boli autoimune, cum sunt bolile inflamatorii intestinale. Exista sindroame de malabsorbtie cu deficite imune diferite ca intensitate. Mai nou, se considera ca flora microbiana intestinala putin diversificata se asociaza cu boli autoimune. Este de aceea bine ca oamenii sa apeleze la hrana diversa, fara restrictii exagerate autoimpuse nestiintific, pentru a avea un spectru cat mai variat al florei intestinale.

G: Ce ne puteti spune despre bolile autoimune gastrointestinale, carora nu li s-a gasit inca o cauza? Ar putea fi ele explicate prin prisma psihosomaticii?

Pe vremuri se numeau „boli psihosomatice” acele boli conditionate de stres, iar aici se enumerau bolile inflamatorii intestinale, cum stiti, de natura autoimuna. In prezent, se stie ca toate bolile sunt „psihosomatice” pentru ca toti pacientii au corp si psihic. Bolile autoimune digestive modifica numerosi factori de personalitate, dar pot fi ameliorate prin psihoterapie sau chiar hipnoterapie. Deci abordarea psihosomatica explica aparitia simptomelor si ajuta tratamentului farmacologic.


G: Ne puteti povesti pe scurt despre doua cazuri speciale de pacienti cu care v-ati confruntat si ce solutii ati gasit pentru acestia?

Sunt asa de multe, incat ar ocupa mult din spatiul dumneavoastra tipografic. Apoi, sunt de parere ca prezentarea unor cazuri izolate nu este reprezentativa pentru grupuri mari. Din respect pentru rigurozitatea stiintifica, dati-mi voie sa sar peste aceasta intrebare. Cazuri interesante publicate de noi pot fi gasite de cititori pe Pubmed.


G: Daca exista descoperiri recente in domeniul neurogastroenterologiei care merita mentionate…

Focusul este spre identificarea factorilor genetici ai tulburarilor functionale, spre studiul functionarii sistemului nervos enteric si central, spre cercetarea interleukinelor pro si antiinflamatorii, a microbiomului etc.

G: Este ceva ce nu v-am intrebat si doriti sa adaugati?

As dori sa subliniez necesitatea ca pacientii si populatia, in general, sa aiba o foarte buna educatie medicala spre a evita capcanele falsilor vindecatori si ale sarlatanilor. Cum a spus Ivan Ilich, unde este medicina, este si multa credulitate.

Boli digestive : Generalitati

Bolile digestive reprezinta afectiuni ale tractului digestiv, fiind des intalnite in populatie. Acestea pot afecta un singur organ sau se pot extinde la intreg tubul digestiv, avand o gama larga de manifestari, de la cele mai banale (constipatia), pana la cele mai rare (boala celiaca).

Boli digestive : Cum se manifesta

Simptomele unei boli digestive depind de localizarea afectiunii, dar unele au caracter nespecific, putand aparea in diverse boli, fara insa a sugera ceva anume. Cu gandul la o boala digestiva ne pot duce aparitia durerii abdominale, a disfagiei (dificultatea de a inghiti), senzatia de plenitudine precoce, balonarea, greata, varsaturile, pirozisul (durere, „arsura pe gat”), constipatia, diareea, icterul (ingalbenirea pielii si mucoaselor), sau sangerarile care apar sub forma de varsatura sau in scaun. Acestea pot fi insa cauzate de altceva decat de o boala a tractului digestiv si trebuie atent analizate, avand de obicei legatura cu ingerarea alimentelor. Pot apare si simptome care nu par a fi provocate de o afectiune digestiva, precum inrosirea pielii, fracturi frecvente sau infertilitate, asa cum se intampla in boala celiaca.

Boli digestive : Principalele cauze

Cauzele care duc la aparitia unei boli digestive sunt multiple, de la infectii cu diferite bacterii, consumarea unor alimente pe care organismul nu le tolereaza, pana la anomalii legate de secretia sucurilor care ajuta la digestie sau ale anatomiei si functiei normale a unor organe. Astfel, refluxul gastroesofagian poate fi cauzat de incompetenta sfincterului esofagian inferior de a inchide bine comunicarea stomac-esofag, ulcerul se datoreaza in multe cazuri infectiei cu bacteria Helicobacter pylori, iar prezenta unei tumori poate fi pusa pe seama a numerosi factori cancerigeni.

Boli digestive : Ce trebuie facut imediat

In cazul aparitiei vreunui simptom caracteristic bolilor digestive este recomandata efectuarea unei vizite la medic pentru a se stabili cauza. Astfel pacientul va primi o medicatie corespunzatoare, insotita de la caz la caz de o dieta si de recomandarea de a-si schimba stilul de viata.

Boli digestive : Cand trebuie mers la medic

Orice simptom aparut care poate sugera prezenta unei boli digestive ar trebui investigat de catre un medic pentru a fi tratat. Trebuie sporita atentia in cazul in care durerea variaza in intensitate sau localizare, sau daca alte simptome isi schimba caracterul sau devin constante. De asemenea, durerea care apare brusc sau se generalizeaza, varsaturile cu sange ori scaunele negre si moi constituie un semnal de alarma.
Boli digestive : La cine apare mai frecvent
Persoanele predispuse aparitiei bolilor digestive sunt varstnicii, cei care consuma antiinflamatoare nesteroidiene in doze mari sau asociate cu corticosteroizi. Infectia cu diferite bacterii, fumatul, alcoolul, stresul precum si nerespectarea unor norme de igiena (spalatul pe maini) sau al unui program de masa adecvat influenteaza si ele aparitia acestor boli.

Boli digestive : Recomandari

In cazul indivizilor diagnosticati cu o boala digestiva, se recomanda schimbarea stilului de viata, evitarea consumului de tutun si a alcoolului, schimbarea dietei alimentare si respectarea sfaturilor medicului si tratamentului dat de acesta.

Sursa de informatie:
https://www.revistagalenus.ro/practica-medicala/22418-prof-dr-dan-dumitrascu-%E2%80%9Etoate-bolile-digestive-organice-sau-functionale-au-o-componenta-psihologica%E2%80%9D.html
http://www.tratament-dureri.ro/tratamente-boli/boli-digestive/tratament-constipatie.php

Bolocan Ovidiu-Cristian

Bolocan Ovidiu-Cristian este autorul acestui blog. Il puteti gasi si urmari pe Twitter si Facebook.

, , ,

No comments yet.

Lasă un răspuns